Metoda de analiza nonlineara si dispozitivele medicale Metatron

Toate informațiile de mecanică și fizică cuantică prezentate anterior stau la
baza cercetărilor efectuate de savanții ruși la începutul anilor '70, în domeniul
psihotronicii. Academicienii S.Nesterov , Akimov, Sipov sunt inițiatorii studiilor
care au dus la descoperirea noii tehnologii medicale de analiză nonlineară.

Această metodă cu un potențial mare de dezvoltare în viitor are peste 20 ani de
cercetări, dar în 2007 a primit toate certificările necesare utilizării pe scară mondială.

Baza fizică a acestei metode o reprezintă teoria cuantumului entropic al lui Th.
Van Hoven. Entropia reprezintă o mărime fundamentală în teoria informației, care
indică cantitatea de informație raportată la un element al mesajului transmis sau mai
bine spus este o măsură care indică gradul de organizare al unui sistem.

După al doilea război mondial, Van Hoven a emigrat în S.U.A. unde și-a
continuat activitatea. În Rusia anilor '70 academicianul S. Nesterov începe studiile de
psihotronică. Perioada războiului rece este legată de crearea de metode pentru apărare
(domeniul militar), atât în U.R.S.S. cât și în S.U.A. Multe laboratoare efectuau studii
psihofizice în domeniul influențării activității creierului uman. Se credea că se poate
influența creierul uman. Van Hoven și Edward Krick lucrau în S.U.A. iar în U.R.S.S.
- Moscova Institutul de Psihofizică era implicat în aceste studii.

A urmat privatizarea acestor institute. Svyatoslav Pavlovich Nesterov a plecat
în S.U.A. și a continuat cercetările împreună cu Edward Krick la Institutul de
Psihofizică din Stanford.

Vladimir Nesterov – de profesie medic este nepotul lui S.P. Nesterov și a
început cariera ca și cadru didactic. A lucrat în laborator cu unchiul său în cadrul
Institutului de Psihofizică Practică din Omsk – Rusia. Datorită activității unchiului
său, V. Nesterov a colaborat intens cu oamenii de știință din S.U.A.(Clinic Tech
Corporation).

Oamenii de știință de la Institutul de Psihofizică Practică din Omsk au fost
primii care au reușit producerea unui dispozitiv capabil să se acordeze la frecvențele
de bază, în mod automat, fără intervenţia omului și să detecteze și să corecteze
defectele sau anumite patologii ale organelor și celulelor din corpul uman. Acest
lucru s-a putut realiza prin combinarea diferitelor oscilații magnetice modulate
specific pe o matrice. Conceptul fundamental în dezvoltarea acestui dispozitiv a fost
ipoteza că organismul uman posedă o matrice informațională electromagnetică
capabilă să reacționeze la radiația externă. Personalul Institutului a reușit să combine
diferitele tendințe și descoperiri ale medicinei pentru a crea un program activ de
control a homeostaziei interne a corpului uman. Cercetătorii au luat în calcul
homeopatia, acupunctura, studiile ayurvedice, teoria chakrelor, fitoterapia,
moraterapia, precum și multe alte metode de tratament.

Studiile teoretice și experimentale care au dus la descoperirea sistemului
Metatron – generator cuantic nonlinear, au fost inițiate de oameni geniali și pasionați
de știință: N. Tesla – un geniu în electronică al secolului XIX, J. Lakhovsky –
cercetător francez de origine rusă care a studiat efectele frecvențelor radio asupra
plantelor și animalelor, R.Rife – om de știință american care a întreprins cercetări în
domeniul efectelor frecvențelor electrice asupra biocâmpului uman, R.Voll – medic
german care în 1950 a dezvoltat un dispozitiv electronic de testare a punctelor
biologic active prin metoda electropuncturală.

Informația este o categorie materială. Dacă aceasta este materială, atunci nu se
pierde nimic. Ce se întâmplă cu această informație? Este vorba de un ciclu - de
captare (recepționare) și de emitere a informației. Orice obiect anorganic sau organic,
recepționând această informație își modifică structura interioară. La fel obiectele
care emit/pierd informație se transformă. Experimentele efectuate pe obiecte
anorganice (metale) au demonstrat apariția efectului de creștere a structurii metalului
sub acțiunea câmpului de torsiune. În jurul unui obiect care se distruge se va forma
un câmp informațional denumit câmp torsionar sau iradiere terminală.

Cum acționează câmpul torsionar asupra organismelor vii? Organismul uman
odată cu alimentația primește energia de care are nevoie dar și informație. Produsele
alimentare sunt complexe, de exemplu germenii de cereale/cerealele conțin o
informație foarte importantă. Această informație e capabilă să se transforme în
organism în energie.

E = mc² energia se transformă în masă
I = X·E informația se transformă în energie

În antichitate se credea că Pământul este susținut de trei balene. Acestea
reprezintă de fapt cele trei nivele interdependente: masa, energia și informația.

Din punct de vedere fizic distrugerea unui obiect biologic se traduce prin
apariția unui zgomot de fond în jurul acelui obiect. Cu cât e mai mare nivelul de
distrucție al obiectului, cu atât mai mare e zgomotul de fond. Se poate măsura nivelul
de distrugere al unui obiect biologic prin măsurarea zgomotului din jurul acestuia, iar
după spectru se poate determina ce organ sau tip de țesut se distruge.

Pierderea informației unui obiect biologic se traduce prin scăderea nivelului de
adaptare la mediu, dezvoltare de diverse patologii și distrugerea obiectului respectiv.

Aceste teorii stau la baza funcționării dispozitivului de analiză nonlineară
Metatron dezvoltat de Institutul de Psihofizică Practică din Omsk, Rusia. Acest
dispozitiv îmbină arta cu tehnologia într-un mod genial, simplu și atractiv.

Cercetările efectuate de oamenii de știință ruși au arătat că nivelul de
informație al unui obiect anorganic este mai mic decât al unui organism viu. Orice
entitate vie e mult mai complexă decât un obiect făcut de mâna omului. Următoarea
întrebare care s-a ivit a fost ce se întâmplă cu organismele vii când se distrug, cu
informația pe care o conțin?

Chinezii în urmă cu 3000 ani spuneau că nimic nu se pierde, nimic nu se
distruge ci totul se transformă.

Conform teoriei lui Th.Van Hoven, informația nu dispare ci se transformă,
rămâne undeva în lumea noastră. Astfel organismele biologice fizice prin distrugere
se descompun și ajung hrană pentru alte organisme vii. Dar ce se întâmplă cu corpul
mental, funcția cerebrală sau mai bine spus gândirea? În ce se transformă?

În jurul unui obiect care se distruge se va forma un câmp informațional (sau
zgomot), se va înregistra o emisie fotonică numită de academicianul Akimov iradiere
terminală sau câmp torsionar. Acest câmp torsionar crește capacitățile de funcționare
ale oricărui obiect anorganic sau organic.

Experimentele realizate asupra organismelor vii au demonstrat creșterea
capacităților de funcționare a diferitelor structuri biologice. La nivelul cortexului
cerebral s-a observat creșterea flexibilității mentale cu dezvoltarea capacității
intuitive (creșterea intuiției).

Fiecare organ distrus emite un anumit câmp de torsiune. După natura acestuia
se poate vedea structura organului distrus. Obiectele biologice cele mai complexe au
și cele mai puternice câmpuri. Această funcție s-a utilizat și în alte domenii, ca de
exemplu în studiul riscului de distrugere atomică în spațiu. A. Akimov și S.Nesterov
au lucrat în S.U.A., împreună cu N.A.S.A., la studiul comportamentului plăcilor de
ceramică de pe navetele spațiale. S-a pornit de la faptul că, la temperaturi foarte
crescute metalele se topesc, dar ceramică rezistă. Astfel, plăcile de ceramică se testau
pe pământ în mediu lichid, observându-se interacțiunea dintre acestea, ulterior se
înregistrau rezultatele comportamentului acestor plăci pe navele spațiale. După
lichidul rămas se determina structura și comportamentul plăcilor de ceramică în
spațiu. Aceasta se baza pe relația dintre lichid și placa de ceramică. Aici se puteau
înregistra acele câmpuri torsionare.

În antichitate accesul la informații era intuitiv, în zilele noastre informația este
tehnologizată (media, cărți, internet, etc.). Oamenii de știință precum Arhimede,
Mendeleev, Lemonosov au avut momentele lor cuantice. Intuiția se dezvoltă datorită
străduinței și concentrării noastre consecvente. Oricine poate să-și dezvolte intuiția,
atunci când este dedicat și focusat pe un anumit domeniu. Fără deduceri intuitive nar
exista progres în știință. Pasiunea nu cunoaște limite.

Diagnosticul nostru se bazează pe deduceri intuitive. Un alt exemplu de
diagnostic e cel bazat pe puls (vezi medicina tradițională chineză). Orice știință este o
artă, iar un medic bun are și o intuiție dezvoltată. S-a observat că diferite grupuri
etnice de șamani, vraci sau vindecători de pe întreaga planetă aveau în comun o
intuiție dezvoltată și aptitudini deosebite de comunicare. Oamenii antichității erau
pragmatici și aveau deducții fie adevărate, fie false. Întrebările care s-au pus au fost :
de ce unele grupuri de persoane erau mai apte de a face deducții corecte? Care era
mecanismul ? IPP a studiat aceste probleme psihofizice care stau la baza deducției
intuitive. Oamenii de știință au călătorit în Mexic și au studiat ritualurile vechilor
azteci. S-a observat că toate acele grupuri izolate de șamani aveau același mecanism
de creștere a flexibilității mentale și a dezvoltării deducției intuitive. Numitorul
comun l-a reprezentat ritualul de jertfe. Acestea erau urmate de niște dansuri speciale,
după un anumit algoritm, în urma cărora apăreau deducțiile intuitive. Aceste deducții
le-am mai putea numi preziceri, revelații sau momente cuantice.

Astfel ajungem la postulatul lui Van Hoven care spune că „distrug ca să
percep”.Trebuia demonstrat științific acest fapt. Prin aceste dansuri ritualice se
realizau anumite mișcări în câmpul geomagnetic al pământului. Efectul câmpului
polul nord are rol inhibitor, este supresor, iar polul sud activează, este stimulator.

S-au efectuat numeroase experimente pe animale de laborator prin care s-au
urmărit influențele câmpului electromagnetic asupra creierului. În faza agonică s-a
observat o amplificare a capacității intuitive. S-au studiat și alte țesuturi înafară de
creier pentru a vedea dacă și acestea posedă capacitate intuitivă. S-a descoperit că și
țesuturile separate pot manifesta capacitate intuitivă (țesut cerebral, sânge, țesut
cardiac, țesut seminal; cel mai slab a reacționat țesutul osos).

Folosindu-se inductoare magnetice dar fără animale, s-a observat o creștere cu
25% a răspunsului, iar când s-a interpus și țesut organic percepția a fost cu 45-60%
mai mare, în funcție de animalul sacrificat.

Conform hărții lui Zenon, orice persoană care cunoaște cele 5 semne
reprezentative poate face deducții intuitive în 20% din cazuri. Zenon a fost un filozof
grec presocratic (450 î.Hr.), autorul a câtorva paradoxuri profunde referitoare la
noțiunile de infinit și mișcare.

Prin inducerea artificială asupra creierului a ritmului Ɵ(teta) s-a observat o
creștere a percepției intuitive. Aceasta se poate realiza prin o puternică concentrare
sau prin utilizarea dispozitivului Metatron. Ritmul cerebral Ɵ este un ritm normal,
dominant pentru vârstele mici, iar la adulți întâlnit în primele stadii de somn.

După toate aceste experimente s-a trecut la efectuarea unei analize matematice
statistice pentru a da semnificație rezultatelor. Acei algoritmi de jertfe și dansuri
ritualice se bazau pe un substrat fizic, material, științific. Existența câmpului torsionar
a mărit capacitatea intuitivă și reprezintă astăzi fenomen demonstrat științific.

Unele minerale au un răspuns asemănător cu al organismelor vii, adică
cristalele sunt semivii. Conform ecuației lui Schrödinger organismul uman este un
cristal aperiodic. Dintre cristale cel mai bun răspuns la testele efectuate l-a avut
diamantul. Denumirea de diamant provine din limba greacă și înseamnă "de neînvins"
sau "indestructibil". Duritatea extremă a diamantului este explicată prin legătura
stabilă simetrică dintre atomii de carbon. Dispozitivele medicale de analiză
nonlineară Metatron au la bază acțiunea unui câmp electromagnetic asupra unui
cristal, prin intermediul unui accelerator de particule.

Cine sunt purtătorii de informație și cum se transmite aceasta?

Conform teoriei academicianului Akimov, transmițătorii de informație sunt
câmpurile de torsiune. Căile de transmitere la nivelul organismului uman sunt
reprezentate de sistemul sanguin (homeostazia organismului), sistemul endocrin și
sistemul nervos. Fiecare tip de țesut sau celulă reprezintă un minigenerator de câmp
torsionar dar în același timp și receptor. Orice părticică din noi este în permanență
într-un schimb de energie și informație cu noi înșine, cu ceilalți și cu mediul
înconjurător.

Câmpul gravitațional e generat de masă, câmpul electromagnetic e generat de
sarcină iar câmpul de torsiune la nivel cuantic e generat de spin. Spinul este analogul
cuantic al momentului unghiular de rotație.

Materia prezintă simultan proprietăți corpusculare și ondulatorii conform
teoriei dualismului corpuscul - undă emisă de Louis de Broglie.

Fenomene fizice precum interferența, difracția, polarizarea pun în evidență
caracterul ondulatoriu al luminii, iar emisia și absorbția luminii, efectul fotoelectric,
efectul Compton demonstrează caracterul corpuscular.

Fiecare particulă elementară posedă și moment cinetic (spin). În fizică și
chimie, spinul este un moment cinetic propriu al unei particule elementare. În
mecanica clasică, impulsul unghiular al unui corp este asociat cu rotația corpului în
jurul propriului său centru de masă. În mecanica cuantică, spinul este deosebit de
important pentru sistemele de dimensiuni atomice, cum ar fi atomii, protonii sau
electronii. Astfel de particule au anumite caracteristici neclasice iar pentru ele,
impulsul unghiular intrinsec nu poate fi asociat cu o rotatie ci se referă doar la
prezenta impulsului unghiular. Conceptul de spin pentru particule elementare a fost
propus inițial de Ralph Kronig, George Uhlenbeck și Samuel Goudsmit, în 1925 ca
fiind o rotație a particulelor în jurul axei proprii.

Direcția spre dreapta (pozitiv, sens orar, pol Sud, stabilizator, mișcare de ieșire)
corespunde spinului pozitiv, iar mișcarea spre stânga (negativ, sens antiorar, pol
Nord, destabilizator, mișcare de intrare) corespunde spinului negativ.

Și câmpul torsionar este câmp spinal. Interrelaționarea dintre spini crește
structura unui obiect. Electronul are spin și câmpul electric va fi și câmp torsionar de
același sens. Și fotonul are spin, și câmpul gravitațional are spin, toate pot fi câmpuri
torsionare.

Există particule elementare care nu au masă dar au spin. Fotonul este o
particulă elementară a radiației electromagnetice care posedă energie și impuls, dar
care nu are masă (masa de repaus este 0). Cuvântul foton a fost creat în 1926 de
fizicianul american Gilbert Lewis, pornind de la cuvîntul grecesc φῶς, phos, care
înseamnă lumină. Fotonul reprezintă purtătorul informației în univers. Noi suntem
lumină.

Suntem energie, suntem informatie
Fizica modernă operează cu patru niveluri de substanțe : solid, fluid, gaz și
plasmă (particule elementare ionizate). Următorul nivel e vidul fizic (vacuum) , care
reprezintă un mediu neutru (fără masă, fără energie) capabil să genereze particule
elementare. Experimentele cu vidul fizic dovedesc existența celui de-al șaselea nivel
al realității, reprezentat de câmpurile de torsiune. Și vidul fizic este de fapt plin, în
interiorul acestuia există câmpurile de torsiune.

Câmpurile de torsiune au un număr de proprietăți unice. Aceste câmpuri
transferă informația fără a transfera energia, practic se extind instantaneu la orice
distanță și nu sunt ecranate de mediile cunoscute. Mai mult decât atât, câmpurile de
torsiune mai au încă o proprietate surprinzătoare: susțin autoorganizarea substanței.

Orice transmitere de informații este urmată de o schimbare în organizare, în
structură. Transmiterea se face sau nu se face, conform teoriei binare (impulsul se
înregistrează sau nu, se transmite sau nu). În general vorbind, un sistem binar este un
sistem bazat pe 2 elemente, posibilități, aspecte, părți, etape, ș.a.m.d. - de exemplu:
"celula este magnetizată sau nu este magnetizată", "trece curent sau nu trece curent",
"cartela este perforată sau nu este perforată" etc.

Numeroasele experimente întreprinse de Institutul de Psihofizică Practică au
demonstrat că există o corelație strînsă între câmpurile de torsiune și sistemele
biologice. Aceste câmpuri sunt folosite de sistemele biologice ca și căi de comunicare
extracelulare și intracelulare. Următoarele întrebări care apar sunt: cum recunosc și
disting sistemele biologice informația necesară din zgomotul de fond? Cum se produc
efectiv comunicările extra și intracelulare?

Cercetările au arătat clar că moleculele de ADN, cromozomii și proteinele sunt
capabili să genereze emisii torsionare coerente, la fel ca și laserele. Cu alte cuvinte,
acestea îndeplinesc funcția de transmițători originali cu lungimi de undă specifice. În
același timp, se comportă și ca niște antene de recepționare a informației. Aceste
caracteristici ale ADN-ului asigură în organism un interschimb vibrațional (la nivel
de unde) a informației genetice stocate la nivel cromozomial ca și holograme. Acest
lucru permite oricărei celule să învețe instantaneu tot ce se întâmplă în orice colțișor
din organism. În plus, se pare că ADN-ul e responsabil de recepționarea informației
din mediul extern. Datorită acestei proprietăți, organismul uman interacționează
constant cu alte câmpuri biologice (biocâmpuri) sau alte obiecte materiale.

În mod normal, fiecare celulă e racordată la partea sa ,,virtuală,, din ADN, de
unde primește funcții specifice (de producere enzime, hormoni, de comunicare
intercelulară, etc.).

Organismul uman este unul dintre cele mai complicate sisteme-spin.
Complexitatea câmpului de torsiune e determinată de caracteristicile și de distribuția
componentelor chimice din organism și de asemenea de dinamica complexă a
modificărilor biochimice ale proceselor mediului intern (homeostazie). Fiecare
persoană poate fi considerată o sursă (generator) de câmp torsionar strict
individualizat. Acest câmp de torsiune este purtătorul informației despre starea de
sănătate, este ca o matrice a persoanei.

Orice persoană sănătoasă fizic prezintă un câmp de torsiune dextrogir. Extrem
de rar, în raport de 1: 105 , la persoanele care suferă de afecțiuni severe (în principal
afecțiuni oncologice) câmpul torsionar devine levogir (spin de stânga). Cancerul este
un câmp de torsiune negativ.

Câmpul torsionar pozitiv este protector universal al obiectelor biologice, iar
câmpul torsionar negativ are rol de destructor. În Univers există mai multe câmpuri
torsionare negative decât pozitive.

Câmpul torsionar bazal al unei persoane sănătoase are o valoare suficient de
stabilă.

Descoperirea naturii torsionare a transmiterii informației într-un organism viu a
condus la construirea de modele pentru a descrie modul de operare al creierului
uman. Putem să presupunem că procesele biochimice care însoțesc gândurile,
raționamentele generează matrici moleculare care fiind sisteme spin sunt surse de
câmp torsionar. Aceste matrici moleculare reprezintă oglinda gândurilor emise de noi
în fiecare clipă. Sub acțiunea unui câmp de torsiune extern, matricea spin devine un
sistem spin labil reprezentat de creier care va copia matricea câmpului torsionar
extern activ. Astfel de matrici (cadre) spin sunt reprezentate la nivelul conștientului
de imagini, senzații sau semnale de comandă pentru o anumită funcție fiziologică.

Se presupune că astfel de procese asigură deschiderea la nivel cerebral a unor
căi neuronale, rețele și reflexe care cresc volumul și viteza informației procesate. În
particular, acest fenomen poate explica variatele pauze sau întreruperi ale
conștientului – așa zis momente de inspirație sau conexiune, fără de care nici o știință
sau operă de artă nu ar fi fost posibile.

Modelul construit i- a permis academicianului Akimov să formuleze ipoteza că
pentru fiecare gând, cugetare, există un câmp torsionar cerebral caracteristic: ,,acum
există posibilitatea de a face corelații între conștient și gândire prin prisma câmpurilor
torsionare. Baza teoretică și practică actuală a paradigmei câmpurilor de torsiune ne
permite să le considerăm reale precum electromagnetismul și gravitația. Câmpurile
electromagnetice conțin întotdeauna și componenta torsionară, factor de o importanță
fundamentală. Câmpul de torsiune va fi parte și a câmpului electrostatic dar și a unei
emisii electromagnetice. Multe fenomene generate de câmpurile torsionare au fost
înțelese greșit și s-a încercat explicarea acestora prin prisma fenomenelor
electromagnetice.

Viteza undelor de torsiune este de cel puțin 1x10 la putere 9 km/s, adică de un
miliard mai mare decât viteza luminii.

Sub acțiunea câmpurilor de torsiune, momentele magnetice moleculare își
pierd orientarea inițială, rezultând o perturbare a matricei spinale electronice la
nivelul neuronilor scoarței cerebrale. Mai bine spus, apar stări metastabile în care
dezintegrarea joacă rolul de amplificator al semnalului inițial.

Sistemul de diagnostic Metatron funcționează pe principiul intensificării
semnalului inițial de dezintegrare a sistemelor metastabile.

Conform teoriei cuantumului entropic a lui Th. Van Hoven, schimbul de
informații dintre două sisteme se face la distanță, asociativ și este selectiv deoarece
câmpul de torsiune emis are energia corespunzătoare distrugerii unei legături sau a
unei structuri ce aparține unui sistem elementar. Teoria cuantumului entropic susține
că atunci când într-un sistem biologic apar procese patologice, probabilitatea
distrugerii sistemului crește considerabil. Apar stările metastabile.

Suntem culoare
Complexul hardware – software (corp fizic – conștiință) Metatron dezvoltat
de Institutul de Psihofizică Practică permite generarea la nivelul neuronilor a unei
activități bioelectrice presetate, care va duce la amplificarea selectivă a semnalelor
greu decelabile față de fluctuațiile statistice și la depistarea și codarea informațiilor
conținute de aceste semnale. Acest dispozitiv măsoară ,,pulsul” acestor radiații chiar
în locul emiterii, decodând și înregistrând datele pe un computer unde modelul virtual
al unui organ este reprezentat prin culori. Bazându-ne pe regulile cromocineticii
cuantice, putem să prezentăm nivelele entropice ale unui sistem biologic printr-un
spectru de culori. Astfel, valorile entropice minime vor fi reprezentate de culoarea
galben deschis, iar pe măsură ce entropia crește, culoarea va deveni
portacaliu,purpuriu, până la negru (entropie maximă).

Modelele computerizate vor permite medicilor o examinare volumetrică internă
a unui organ, în orice perspectivă dorită. Simbolurile colorate suprapuse pe imagini
permit medicului să localizeze procesul patologic pe modelul virtual al unui organ.
Prin compararea gamei de culori a simbolurilor și localizarea acestora pe modelul
virtual al organului și de asemenea observând în timp dinamica proceselor patologice,
astfel se poate stabili un prognostic. Cu scopul de a selecta zona cu cele mai intense
procese patologice, medicul investighează în detaliu și în mod constant modelele
virtuale ale organelor până când localizează focarul patologic cu maximă acuratețe.

Ideea de bază în dezvoltarea acetui dispozitiv a fost ipoteza prin care corpul
uman posedă o matrice.

În organismul uman, surse majore de generare a câmpurilor torsionare sunt
considerate creierul , inima și ficatul. Între aceste trei organe de bază apar zone de
interferență și intensificare a câmpurilor de torsiune.

Matricea electromagnetică a corpului uman reprezintă și matrice torsionară.
Primele dovezi în acest sens le-au adus chinezii când au reușit stabilirea punctelor de
acupunctură. Aceste puncte reprezintă zone de interferență și de intensificare a
câmpurilor de torsiune.

În 1950 germanul Reinhold Voll reușește să detecteze dezechilibrele
fiziologice și energetice din corp prin măsurarea schimbărilor electrice din sistemul
de meridiane. Această metodă de diagnostic prin electroacupunctură a fost folosită
pentru a examina caracteristicile electrice ale fiecărui acupunct în parte. Prin această
metodă, R.Voll a reușit să descrie corespondența dintre organe și punctele de
acupunctură de la nivelul pielii. Rezultatele acestei metode depind de anumiți
parametri precum umiditatea pielii și presiunea cu care se acționează asupra
punctelor.

Bazându-se pe sistemul meridianelor din acupunctura chineză și pe
descoperirile lui Voll, cercetătorii de la Institutul de Psihofizică Practică au reușit să
reprezinte o hartă internă a punctelor de interferență torsionară pe mucoasa
stomacului. Studiile au arătat că aceste puncte interioare de acupunctură sunt de 2-3
ori mai multe decât cele exterioare deja cunoscute și au o precizie mai mare.

Rețeaua de difracție prezintă puncte de densitate maximă a emisiei torsionare
unde se pot determina calitățile spectrale. Pentru a calcula indicele de asemănare
spectrală se iau în calcul caracteristicile spectrale a două puncte adiacente (vecine).

Medicina chineză vede ființa umană ca pe un microcosmos situat în cadrul unui
macrocosmos. Imaginează-ți cum fiecare organ al corpului tău e un microcosmos
reprezentat ca o rețea specifică de difracție.

S-au observat interferențe și influențe ale planetelor asupra organismelor vii.
Câmpul magnetic al Pamântului are o frecvență proprie, denumită frecvență
Schumann după fizicianul austriac care a descoperit-o. Aceasta are valoarea de
7,83 Hz (valoare ce corespunde interfeței dintre ritmul cerebral alfa și teta).
Fenomenul de rezonanţă Schumann joacă un rol important în reglarea ritmului
circadian.

Acest fenomen a permis cercetătorilor să afle și să explice rolul dansurilor
ritualice din tradițiile vechilor civilizații sau a unor triburi izolate. Prin aceste dansuri
ritualice se realizau anumite mișcări în câmpul geomagnetic al pământului.

Efectul câmpului electromagnetic asupra corpului omenesc este divers și
depinde de polaritate. Polul nord are acțiune inhibitoare, este supresor iar polul sud
activează, este stimulator. Pentru deschiderea emisferei drepte care e responsabilă
de partea creativă, se blochează emisfera stângă – partea logică. Mișcarea normală
este dinspre sud spre nord. Prin polul sud se stimulează procesul intuitiv și putem
influența starea anumitor organe din corp.

Pentru a obiectiva aceste puncte de interferență a câmpurilor de torsiune s-au
creat dispozitivele tip Metatron cu generatoare de frecvență mare (GHz). Precizia
diagnosticului unui punct crește odată cu creșterea frecvenței generatorului.

Undele de frecvență mare, înaltă (GHz) sunt penetrante, au multă energie dar
transmit informație puțină. Undele de frecvență joasă (infrascurte) sunt nepenetrante,
energie scăzută dar transmit multă informație.

Un generator cu frecvență mare (exemplu 4, 9 Ghz – Metatron Hunter 4025 și
Metapathia GR Clinical 4027) va crește precizia unui diagnostic prin îngustarea plajei
de căutare (rețeaua de difracție). La o frecvență mare, avem o precizie mare și se pot
investiga structuri precum cromozomii. De asemenea precizia crește și datorită
scanării în spirală. Cum se procedează? Se ia ca reper un punct în jurul căruia se face
o scanare în spirală conform unui algoritm și se obține o plajă de scanare mult mai
extinsă fără a crește frecvența. Astfel se scade timpul de scanare de 5-7 ori prin
scanarea mai multor puncte simultan. Această tehnică se folosește și la investigația
RMN.

O frecvență mare a generatorului ne asigură o rezoluție mai bună. Frecvențele
naturale ale țesuturilor corpului uman se încadrează în fereastra 1,8 – 8,2 Hz.

Suntem sunet, muzică
Dispozitivele medicale Metatron măsoară zgomotul statistic mediu al unui
obiect biologic. Spre deosebire de dispozitivele medicale clasice (electrocardiograf,
electroencefalograf, aparat RMN), acest aparat ne poate oferi informații prețioase în
ce privește starea biologică a unui corp. Se poate înregistra și obiectiva muzica
fiecărei ființe vii.

Evaluarea condiției unui organ, țesut sau celulă, se face pe baza amplificării
semnalului rezonant emis de acestea și a preluării parametrilor fără contact direct,
doar folosind transmițători triger. Fiecare organ și fiecare celulă au oscilațiile lor
specifice care sunt înregistrate în memoria computerului și care pot fi afișate pe
monitor sub forma unui grafic. Graficul este reprezentarea stării schimbului
informațional la nivelul unui organ sau țesut. De asemenea orice proces patologic,
boală are un profil informațional intrinsec. Baza de date a computerului conține o
cantitate semnificativă de procese patologice la care s-au luat în calcul stadii de
manifestare, vârstă, sex și alte variabile.

Având caracteristicile spectrale ale unui subiect, acest dispozitiv le poate
compara (coeficient de asemănare spectrală) cu procesele de referință ale țesuturilor
sănătoase și patologice, cu spectrul anumitor agenți infecțioși. Astfel se poate
descoperi cel mai apropiat proces patologic sau predispoziție către o anumită boală.
Atunci când apar procese asociate, modulul de diagnostic virtual permite realizarea
diagnosticului diferențial pentru fiecare proces.

Semnale și grafice
Cu cât e mai mare dezintegrarea unui organism iar nivelele entropice sunt
mari, cu atât bioluminiscența terminală (iradiere) și zgomotul măsurat sunt mai
crescute. Cum se cuantifică potențialul entropic? Se ia un punct de referință față de
care se va observa evoluția în dinamică a entropiei proceselor patologice dintr-un
sistem biologic.

Orice sistem biologic (organ, țesut, celulă, etc.) a fost privit ca un sistem
cibernetic, cutie neagră (black box). Compararea semnalelor de intrare și de ieșire din
cutia neagră a permis înregistrarea unor concluzii despre condiția sistemului biologic
și dinamica creșterii entropice, care reprezintă potențialul entropic.

Caracteristici semnal de intrare: e reprezentat de linia roșie, pol magnetic sud,
element yang, fierbinte, masculin, mișcare centripetă (din exterior spre interior).

Caracteristici semnal de ieșire: e reprezentat de linia albastră, pol magnetic
nord, element yin, rece, feminin, mișcare centrifugă (din interior spre exterior).

Polul sud reprezintă un factor stabilizator/stimulator, în timp ce polul nord este
destabilizator/inhibitor. Evoluția normală este de la sud spre nord. De ce nordul
destabilizează iar sudul stabilizează?

Toate structurile biologice sunt dextrogire (spin spre dreapta). Sensul dextrogir
este sensul de mișcare al acelor de ceasornic (sens orar), iar sensul levogir înseamnă
sensul invers de mișcare al acelor de ceasornic (sens antiorar). Polul sud induce o
mișcare de spin sens orar, dextrogir care stabilizează, iar polul nord induce o mișcare
de spin sens antiorar, levogir, destabilizând sistemul biologic.

Destabilizarea unui sistem biologic conduce la creșterea entropiei, în schimb,
stabilizarea lui produce o scădere a valorilor entropice.

Semnalul de ieșire reprezintă răspunsul organismului la sistemele de integrare
(biofeedback). Biofeedback-ul este un instrument deosebit de util în a face legătura
dintre corp și minte, este procesul de a deveni conștienți de funcțiile noastre
fiziologice. Biofeedback-ul este o metodă care folosește mintea (funcțiile creierului)
în controlul unei funcții a organismului care este în mod normal reglată automat,
precum temperatura corporală, tonusul muscular, frecvența cardiacă sau presiunea
sanguină.

Într-un sistem echilibrat, ideal, semnalul de intrare coincide aproape complet
cu semnalul de ieșire, fapt ce sugerează că nu există zgomot informațional în
organism. Pe de altă parte, dacă un sistem nu reacționează la semnalul de control, asta
înseamnă că sistemul e considerabil distrus și nu funcționează.

În practică există tot timpul o uzură a sistemului cu apariția pe grafic a unei
diferențe între cele două semnale (intrare și ieșire). Linia albastră este peste linia
roșie. În cazurile patologice apar diferite disociații între semnale.